Simteam prea rece podeaua, probabil datorita faptului ca nu-mi mai pasisei de mult pragul.
Toata camera este scufundata intr-un decor gri, fiindca tu erai cea care o colora prin armonia sa.
Prea multa liniste, chiar si pentru decorul gri, chiar si pentru podeaua rece si chiar si pentru sufletul trist, amagit de timp si doritor de iubire.
Ai ales sa pleci, dar nu te-ai uitat in urma sa vezi ce lasi.
Pe mine m-ai lasat sa traiesc in trecut, dar sper ca gandurile mele sa te lase sa traiesti in viitor si fara mine.