Uncategorized

Noroc sau ghinion

Trăia odată într-un sat un bătrân foarte sărac. El avea însă un cal
foarte frumos. Atât de frumos încât lordul din castel vroia să i-l
cumpere. Dar bătrânul l-a refuzat spunându-i:
“Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El imi este prieten. Cum aş putea să îmi vând prietenul?”
Dar, într-una din zilele următoare, când bătrânul a mers la grajd, a văzut că i-a dispărut calul.
Toţi
sătenii i-au spus “Ţi-am spus noi! Trebuia să îi vinzi calul lordului.
Dacă nu ai acceptat el ţi l-a furat! Ce mare ghinion.”
“Ghinion sau noroc, zise bătrânul, cine ştie?”

Toţi
au râs de el. După 15 zile însş calul s-a întors. Şi nu era singur,
avea în spate o mulţime de cai sălbatici. El a scăpat din grajd, a
curtat o tânără iapă şi, când s-a întors, restul cailor s-au luat după
el.
“Ce mai noroc!” strigară sătenii.
Bătrânul, împreună
cu fiul său, a început să îmblânzească acei cai noi veniţi. Dar, o
săptămână mai târziu, fiul bătrânului şi-a rupt piciorul în timp ce
încerca să dreseze unul dintre cai.
“Ghinion!” îi ziseră prietenii bătrânului. “Ce ai să te faci acum, fără ajutorul fiului tău? Tu eşti deja în pragul sărăciei!”
“Ghinion, noroc, cine poate şti?” le răspunse bătrânul.
După
câteva zile de la tragicul accident, soldaţii lordului trecură prin sat
şi îi obligară pe toţi flăcăii să li se alăture. Doar fiul bătrânului a
scăpat datorită piciorului său rupt.
“Ce noroc pe tine!”
strigară vecinii. “Toţi copiii noştri au fost dusâşi în război, doar tu
ai avut şansa să îl păstrezi lângă tine. Fiii noştri ar putea fi ucişi.”
Bătrânul le răspunse: “Ghinion, noroc… cine poate şti?”
Viitorul
vine către noi bucăţică după bucăţică, puţin câte puţin. Nu ştim
niciodată ce ne aşteaptă. Dar dacă păstrăm o atitudine pozitivă va fi
mereu loc pentru o nouă şansă şi vom putea fi mai fericiţi.

*Primit prin email

Tagged

About Mihai Viorel Dragomir

1 thought on “Noroc sau ghinion

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.